Dar daca pleci, te insotesc!

Striveste-mi lacrima-ntre gene, striveste-mi ultimul sarut, ca am jucat pe atatea scene,
doar roluri dintr-un teatru mut…
Striveste-mi visele in palma, striveste-mi sufletul sub pasi,
caci a venit ultima iarna si in omat poti sa ma lasi…
Striveste-mi lacrima iubirii, striveste-mi si privirea-n zori
dar nu uita ca fericirii i se cuvin atatea flori!
Striveste-mi lacrima-ntre valuri, striveste-mi viata in zapezi
Si vino-apoi cantand pe maluri din cand in cand sa ma mai vezi…
Striveste-mi clipele in noapte,
striveste-mi noptile in zori,
ca ultimele mele soapte se pierd incet, printre ninsori…
Striveste-mi gandul si-amintirea, striveste-mi ochii mei caprui si-n veci
sa nu-ti intorci privirea ca m-ai uitat de atatea ori…

Noi am jucat pe atatea scene, doar roluri dintr-un teatru mut,
Striveste-mi lacrima-ntre gene, striveste-mi ultimul sarut…

Advertisements

Away…

M-am trantit in pat si am stat intinsa asa mult timp… M-am gandit la atat de multe lucruri incat am ratat
concluziile si ceaiul din cana mi s-a racit… Ai stat langa mine si ai privit cum fiecare amintire se transforma in alta;
iar cand m-am ridicat, m-ai strans in brate si mi-ai soptit ceva…

Era prea tarziu, picioarele mele deja atinsesera podeaua… nu te-am auzit…

Scriu incurcat si parca fiecare cuvant e indecis… “sa raman, sau nu?”…

…mi-e dor… mi-e atat de dor…

Chiar am plecat fiecare pe drumul lui sau e doar o iluzie?!… fiindca eu nu imi amintesc nici cand… nici unde… aud si vad in orice si oriunde sufletele noastre… vad in suvite ondulate care trec rapid prin fata ochilor mei… in casti ce atarna dintr-un buzunar… in statii de autobuz… in parcuri si mansarde… in tot ce inseamna toamna… iarna
si ce va sa urmeze… vad doar NOI.

As pleca intr-o calatorie lunga. Nu. Nu vreau sa vad alte locuri… Vreau doar sa ajung intr-o gara. Sa stau pe peron si sa vad cum trece toata lumea pe langa mine iar eu sa… sa pot sa-mi las toate bagajele, acolo, in mijlocul aglomeratiei… si sa ma intorc. Nu acasa. Acolo unde va fi acasa…

Da, zambesc… E un zambet ce are culoarea strugurilor rosii si gustul amarui…

Soapte de iubire aruncate’n vant…


Asemeni unui vis frumos,
Nascut in miez de noapte
Te simt ades cum ma-nconjori
Cu-a gandurilor soapte…
Iar inima mi-o simt batand,
Mai calda, mai vioaie
Caci pentr-un suflet însetat,
Tu… esti un strop de ploaie!

Ma bucur mult cand imi zambesti,
Caci nu sunt multi în stare
Lumina… vietii sa îi dea…
Sunt… umbre trecatoare…
Iar zi de zi, doar cu-n cuvant,
Imi darui fericirea
Pe care nu credeam nicicand
C-o voi trai:… iubirea!

Si de vreodat-am sa gresesc,
Nepretuindu-ti darul,
Voi face tot ce-i omenesc
Sa iti alung amarul!
Cununi de stele-oi impleti,
Ca fruntea sa-ti acopar
Si-oi cauta, din zi în zi mereu,
Sa te descopar!

De voi pleca, într-un final,
Departe printre stele
Pastreaza-n inima un semn,
Al gandurilor mele:
Etern traim, cat mai contam
Un suflet sa-l aline
Si amintiri suntem apoi,
Rostite-ntre suspine!

Gabriel Matrana.