O farama din Viata. (Partea III)

… Noi Doi Impreuna! ● Iarba verde ● Badminton ● Budding cu vanilie ● Noapte alba ● Noaptea muzeelor ● Opere de arta ● Adimratie ● Curiozitati ● Sfarsit eveniment ● Impresii ● In liniste ● Loc retras ● Ora 6 dimineata ● Rasarit ● Apropiere ● Caldura ● Extaz ● Oboseala ● Somn de voie ● Facultate ● Emotii ● Sesiune ● Incurajari ● Atentie ● Reusita ● Vacanta! ● Plimbari ● Trairi ● Atasare ● Zi onomastica ● Oameni noi ● Incantare ● 1 Iunie ● Ziua copiilor ● Rasfat ● Bomboane ● Plimbare ● Liniste in doi ●  Eveniment ● TransilvAero ● Clinceni ● Miting aviatic ● Poze ● Avioane ● Parasutisti ● Uimire ● Gura casca ● Mici calzi cu mustar ● Iarba Verde ● Artificii ● Acasa ● La mine sau la tine?! ● O zi noua ● Plimbare prin ploaie ● Trandafiri ● Picaturi de apa ● Trifoi cu 3 (tu) sau 4 (eu) foi ● Noroc?! ● A iesit soarele! ● Schimbare locatie ● Parc Herastrau ● Lebede ● Relaxare ● Teatrul Masca ● Home ● Pregatiri ● Bagaje ● Prima destinatie Mamaia ● Ora 3:00 ● La drum ● Caldura ● Mare ● Nisip ● Scoici ● Soare ● Plaja ● Macao ● Balaceala ● Distractie ● Trenulete, masinute… ● Suveniruri ● Rasarit ● Cazinoul Constanta ● Caricatura ● Zambete ● Hohote de ras ● Bucuresti ● Gradina Botanica ● Poze ● Pustietate ● Adrenalina ● Suspans ● Nebunie ● Biciclete ●  Home ● Pregatiri ● Bagaje ● A doua destinatie Eforie Nord ● Relaxare  ● Atingeri, caldura, e.t.c… ● Contopire in DOI ● Drum intoarcere acasa ● Taxa pod 5 lei ● Bani cheltuiti ● Haz de necaz ● Oameni descurcareti ● Inapoi acasa ● Povestiri ● Nostalgie ● 3 Iunie ● Circul Las-Vegas ● Copilarii ● Home ● Pregatiri ● Bagaje ● A treia destinatie Sibiu ● Ora 6 dimineata ● Drum ● Soare ● Nerabdare ● Entuziasm ● Manastirea Curtea de Arges ● Poze ● Cresinta ● Suveniruri ● Picnic ● Baraj Vidraru ● Transfagarasan ● Munte ● Serpentine ● Priveliste ● Sorici ● Cascada ● Poze ● Balea lac ● Porumb fiert ● Popas ● Picnic ● Abatere de la drum ● Oprire Avrig ● Tabara Copii ● Plecare ● Sibiu venim! ● Ora 23:30 ● Cazare ● … (cenzurat.) ● Nani bun ● Dimineata ● Piata Mare – Sibiu ● Inghetata ● Fantani ● Porumbei ● Catedrala ● Suveniruri ● Poze ● Podul Minciunilor ● Marturisiri ● “Minciuni” spuse adevarat! ● Drum spre Bucuresti ● Home ● Barfe in familie ● Tu – hohote de ras ● Inaugurare ArenaNationala ● Impresii ● Opinii ● Din nou bagaje ● Destinatie 4. mare – Jupiter ● … ● … ● … ● Ziua Marinei ● Portul Constanta ● Vapoare ● Barci ● Marinari ● Curiozitate ● Uimire ● Impresionare ● Plaja Mamaia ● Ultima balaceala 2011 ● Back in Bucharest ● Distractia continua ● Movieplex ● “Friends with Benefits” ● ANIMAX Shop ● Papy & Picky ● La Multi Ani! ● Cadouri ● Refugiu ● Dorinta ● Sete de tine… sete de noi! ● S.E.V.R.A.J …

O farama din viata! (III) se incheie cu o lunga insiruire de momente frumoase petrecute in doi, de un amalgam de sentimente si trairi, de iubire multa si de un gand scris apasat sa se vada de oriunde:
“… mi-am facut un obicei din a nu refuza nici un “pahar” ziua… dar infruptandu-ma cu mai mult patos la lasarea intunericului – ma imbat cu fericire. – Iubesc!”

Advertisements

Liniste. Zumzet… tacere am spus!

Lampa de pe birou mi-a devenit de ceva timp un bun prieten… ma priveste, ma asculta si nu scoate nici un sunet,
nu schiteaza nimic, nu ma critica, nu ma atentioneaza si nu imi reproseaza nimic, doar tace si asculta…
cateodata mai imi zambeste… si atat.

Se vorbeste despre tacere… hmm… m-am tot gandit cum as putea scrie despre tacere… mi-am tot scormonit
prin ‘nauntru sa gasesc cuvintele cele mai potrivite cu care sa exprim ceea ce numesc eu “tacere” dar pana acum
nu prea aveam idee cum sa incep si cum sa spun…
Astazi (de fapt nu de astazi, acum ceva timp) am descoperit ca nu de putine ori ma surprind scufundandu-ma cu totul in aceasta tacere, unde, prefer sa stau eu (numai eu) si cu gandurile mele care deasemenea tac… si sa
ascultam cateva note muzicale care, de acolo de undeva, din fundal insista sa aline catusi de putin atmosfera.

Am observat ca atunci cand ma supar, cand ceva nu imi convine sau pur si simplu, cand am o stare iritanta,
obisnuiesc sa ma inchid in carapacea mea unde nimeni si nimic nu ma mai atinge, unde nimic nu mai conteaza
si sa stau acolo mult si bine…
De cele mai multe ori ma supar pe mine, ma enervez pentru ca acum sunt fericita si sar cat pot de sus de bucurie,
iar in momentul urmator intreg cerul a cazut deasupra mea
…nori negri, ploi si tunete… e trist… si de fiecare data ma cert, dar fara nici un rezultat!

In ultimul timp tacerea a fost refugiul meu, de multe ori am preferat sa tac decat sa vorbesc,
parca odata cu acele cuvinte as fi pierdut si o parte din mine, parca odata cu aerul mi-as fi dat si viata.
Sunt momente in care stau si nu pot sa misc macar un deget sau sa scot macar un sunet, sunt constienta de asta si incerc din rasputeri sa fac ceva in momentele respective dar parca nu reusesc, vreau sa fug, dar este greu,
vreau sa vorbesc dar cuvintele nu vor sa iasa, ca si cum ar fi amenintate de ceva si se inghesuie spre iesire,
insa niciunul nu indrazneste sa faca “pasul”.

Oamenii din jurul meu mi-au demonstrate ca uneori e mai bine sa taci si sa asculti decat sa vorbesti mult si fara rost… ca tacerea intr-adevar este de aur.
Pe altii uneori nu am reusit sa-i inteleg, dar avand in vedere ca nu ma inteleg nici pe mine,
cum as putea sa ii inteleg pe ei?! Pe altii i-am auzit spunand ceva si peste un timp altceva, dar asta cred ca se scuza,
avand in vedere ca poate toti facem acelasi lucru la un moment dat…
Suntem oameni si oameni (ar fi ideal daca am fi doar oameni)… Sunt oameni care se baga chiar si acolo unde nu ar trebui ,care habar n-au despre ce vorbesc, dar vorbesc, pentru ca au impresia ca stiu totul, ca au perfecta dreptate si ca o pot face, oameni care cred cu tarie ca au dreptul sa critice si sa dea sfaturi… oameni si oameni…
Mi-ar lua o viata intreaga sa vorbesc despre ei si tot nu as termina!

… si cati se dau normali si de fapt, nu sunt!

Ahh dar vorbeam de tacere… Asadar, pe mine tacerea ma ajuta… sau poate nu, insa imi place sa cred ca ma ajuta, ma tine departe de “galagie”, de critici si de alte cele…

Cred ca m-am pierdut in ganduri acum… insa mi-am adus aminte de doua citate: “Vorbeste putin, cand trebuie si ce trebuie!” si “Oamenii sunt ceea ce par.”
… si continui sa ma scufund mai tare in tacerea mea… cred ca e cel mai bine…
Ce bine e ca am oblong la fata ca sa-l pot trage cand vreau!

Lampa de pe birou stie ce scriu acum si imi da dreptate… la fel face si ea… stie atat de multe si totusi…
…pastreaza linistea! A da, si din cand in cand, imi mai zambeste…!

Shhht! TACERE am spus.