Maine, victima poate fi el/ea.

“Nu lasa pasiunea sa se urce la creier si sa-ti ia mintile. Reteaz-o inca de la inima!
Cine rationeaza in iubire e stapanaul celuilalt. Cel mai sanatos lucru e sa te consideri satisfacut cu prima faza a legaturii, care, de altfel, e primavara dragostei. Acolo salasluieste fericirea. Dupa ce ai gustat din mierea ei, ce mai astepti?! Paradisul nu are numai un sarpe, ci mai multi.

Vrei sa te muste sarpele geloziei, al infidelitatii sau al abandonarii? Veninul lor e rau, cateodata mortal. Du-te cauta alt barbat/femeie, mereu ia-o de la inceput. Nu sorbi prea insetat din fericire, caci fericirea e insatiabila ca apa sarata a naufragiatului: cu cat bei, cu atat iti creste setea.

O fericire egala e plictisitoare sau, mai bine zis, nu e iubire.”

[M. Drumes.]


 

Nu te lasa calcat/a in picioare si ia o hotarere care sa-ti usureze sufletul.

Cauta sa-ti gasesti fericirea!
Pentru tine, piticule.

 

Eu mi-am facut treaba…

Pana unde poate merge rabdarea? Cat poate rezista si indura un suflet de om?
Cat timp trebuie sa-ti pierzi asteptand un lucru care e posibil sa vina, sa se intample… sau poate ca nu?!

Spun eu… Rabdarea, ca toate celelalte, are si ea o limita! Cand ajungi sa spui STOP inseamna ca timpul a expirat!

Eu, am facut prea multi pasi, m-am implicat poate mai mult decat trebuia, am incercat sa influentez, sa grabesc lucrurile… am sperat, am primit dezamagiri in schimb, am continuat sa ma injosesc, m-am trezit si am spus STOP!

Da, STOP! Eu atat am putut sa fac, mai mult nu am cum sa influentez lucrurile si sincer nici nu mai vreau, ar insemna sa ma injosesc in continuare, si stau si ma gandesc, si pun in balanta si ma intreb “Oare mai merita? Mai are rost?”

La intrebarea asta, raspunsul n-ar trebuii sa-l dau eu. De fapt, nici nu-l am…

Intr-adevar, in toata “compozitia” asta poate eu am fost cea care nu a citit inainte sa incepem sa amestecam ingredientele, reteta din “cartea de bucate.” Da, ok… E mai indicat sa spun ca eu am gresit, ok… dar vezi tu, nici eu si nici tu nu am stiut sa dregem compozitia pana la final si aceasta s-a taiat.

Am pierdut… am pierdut amandoi, dar eu spre deosebire de tine (da, tu cel care spui ca nu stiu ce am avut langa mine si ca nu am stiut sa apreciez) am inima impacata ca am tot incercat sa remediez unele lucruri.
Nu am iesit in dezavantaj – am primit ceva in schimb… am primit nepasare, detasare, indiferenta…
Intr-un final am obosit… stop.

Am facut destule mutari in avans, urmatoarea miscare nu-mi apartine… e a ta – asta in cazul in care jocul nu s-a sfarsit!

In pauza jocului nu-mi ramane altceva de facut decat sa-mi continui drumul prin aceasta lume numita viata, sa-mi focalizez atentia pe lucruri constructive care sa-mi tina mintea ocupata si…

… putin cate putin in fiecare zi… (ca sa citez pe cineva :)) “o sa fie bine!”
Va fi bine cu siguranta… daca nu acum – in curand lucrurile se vor schimba! Evoluam…

Pana una alta, invata sa fi un barbat hotarat si ia decizii mai intai pentru tine (sa-ti fie bine) si apoi pentru ceilalti.
Viata e scurta, nu e timp de pierdut, de asteptat… ia masuri.
Eu am facut tot ce mi-a stat in putinta… mai mult nu mai am ce face.

Si DA, seni cok ozledim.

… ne va fi dor unul de altul.

sper sa se inteleaga esenta.