Dezamagire.

Catalizator al suferintei,
Care patrunzi in suflete
Si le provoci nefericire,
Ce pot face eu impotriva ta?

Eu, atat de mica fiind,
Un suflet de copil
Cu gandire de adult,
Cum te pot invinge?
Tu, atat de puternica fiind,
Un gram al tristetii si,
O punte-a despartirii,
Cum sa-ti fiu superioara?


Advertisements

Dincolo de tacere…

” – Fiecare persoana se imagineaza a fi eroul propriei povesti.
– Nu asta suntem?!
Nu. Nu suntem atat de importanti. Suntem doar doua-trei mazgalituri in povestile altora.
– Poate ca nu ti-ai gasit inca propria poveste…
Am crezut ca am gasit-o, dar se pare ca nu era a mea. A fost povestea altcuiva…

Si DA mi-e dor de tine.

Era 9:47… trecuse aproape o ora de cand se plimbau. Nu vorbisera mai deloc. El privea tot inainte raspunzand doar cu “da” sau “nu” la intrebarile ei. S-au asezat pe o bancuta si ea a zambit vag. Stia ca el nu o vede dar a continuat sa zambeasca ca si cum ar fi privit-o. A incercat sa spuna ceva dar a sfarsit prin a se balbai. Intr-un sfarsit a reusit sa se opreasca din tremurat si i-a soptit:

– Mi-a fost dor de tine.

El a parut oarecum surprins. I-a aruncat o privire scurta cat sa se convinga ca ea era cea care vorbise. Dupa o pauza lunga, el…

– Si mie mi-e de ea.

…iar in noaptea aceea nu erau nici stele, nici luna… doar intunericul…

Falsitatea oamenilor continua!

Intotdeauna ar trebuii sa stiu ca este valabila sintagma “Nimeni nu stie pe nimeni.”

Cum e cand ai impresia ca esti inconjurat de persoane dragi tie, de prieteni adevarati, de persoane in care poti avea incredere, de oameni carora le poti cere un sfat si sa crezi cu tarie ca primesti unul bun – doar ti l-a dat o persoana care tine la tine si care iti vrea intotdeauna numai binele, nu? – cum e cand esti inconjurat de persoane bune, sufletiste, care te iubesc cu bune si cu rele, persoane de la care poti lua un exemplu?! … cum e?

Dar cum e cand realizezi ca in jurul tau “bantuie” tot felul de oameni care au un cu totul si cu totul alt caracter decat cel mentionat mai sus…
Iti dai seama ca de fapt sunt niste pupincuristi, care te mananca de cur (scuzati-mi expresia!) pe la spate, care voluntar sau involuntar iti fac rau, care incearca sa te darame in loc sa-ti intinda o mana de ajutor.

Ei, cum e…?! Cum este cand iti dai seama de toate astea?? – si cica sa mai ai incredere in oameni… pe naiba!

Pana acum ceva timp ma tot minteam ca astfel de specimene nu prea au cum sa existe prin jurul meu, (nu prea obisnuiesc sa fac rau ca sa primesc o astfel de recompensa) pana de putin timp incoace, cand am observat ceva schimbari la cateva persoanele din anturajul meu… initial am zis ca nu are cum, ca sunt eu paranoica, ca vad lucrurile aiurea, ca mi se pare!

Dar stiti, mai devreme sau mai tarziu persoanele astea , deja incarcate cu prea multa rautate, stiu eu… rautate da… ajung sa nu mai stie sa se ascunda, sa faca lucrurile pe -shustache- si reusesc sa se dea de gol, sa faca gafele vizibile!

Ehhh… cam prin asta trec de ceva timp incoace, mi se tot confirma niste banuieli daca le pot spune asa… dar e gata, stiti, toti ne desteptam la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu! Zic STOP…

Fiecare isi stie greselile, fiecare e constient de ceea ce face, vizibil si pe la spate… nu le zic decat un lucru, sa se astepte la replica!

Si da, m-ai calcat pe coada, si cu siguranta, te simti sau macar ar trebuii…!

Pe viitor o sa fiu foarte rezervata in privinta acelor persoane, pe care le stiu… si pe care o sa le las singure sa-si dea seama de greselile facute!
Nu vreau si nu caut sa fac valuri…

Pana atunci, continui sa-mi vad de viata mea, care, momentan e cam tulbure…dar sper ca toate sa intre pe fagasul normal cat mai curand.

.

.

Un sfat: Cascati ochii la cainii ce va inconjoara, analizati-le comportamentul iar la urma trageti concluzii si luati decizii.

Cum imi zicea mai acum cateva ore o persoana: “Nu astepta verdicte si idei de la altii cu ce ar trebuii sa faci.” Fi raspunzator si constient de faptele tale – mai bine fi singur decat inconjurat de persoane nepotrivite.

N’am nevoie de pareri si opinii… tineti-le pentru voi.

V-am pupat!

M-am sinucis?!

M-am sinucis inainte sa vii tu sa ma spanzuri de privirea ta rece…

M-am sinucis inainte sa ma tai in felii cu mii de cuvinte de adio…

M-am sinucis inainte sa-mi infigi si alti spini in inima-mi deja insangerata…

M-am sinucis inainte ca tu sa-mi iei suflarea cu un ultim sarut…

Jumatati de clipe!

In numele iubirii mi-am pierdut sufletul,

…iar tie iti las scheletul tacut al suferintei mele…

…si o inima ce a fost doar a ta!

M-am sinucis in speranta ca ma voi naste peste timp…din nou, in ochii tai!

[Orice asemanare cu persoane reale este pur intamplatoare.]