Ce-am facut in ultimul an. (…?!)

Intotdeauna mi s-a parut ca timpul trece mai ceva decat ai clipi, intotdeauna am avut impresia ca voi avea timp sa-mi scutur gandurile de praf, sa le inprospatez cu aer curat si sa le asez acolo, cumintele, fiecare la locul lor. Dar cu timpul nu te pui, e precum o lupta interminabila cu morile de vant.
Nu putine au fost momentele cand am tras adanc aer in piept si am strigat cat am putut eu de tare
ca timpul nu-mi ajunge, ca trece mult prea repede, ca nu am apucat sa simt fiecare moment frumos la advarata lui intensitate ca hop, realizezi ca mai ai multe de facut, multe de finalizat, ca nu stii care, cum, in ce ordine sa le rezolvi, ca totul se apropie… ca esti in intarziere!

Ce-am facut in ultimul an?!

Am crescut (inca nu-mi place sa spun ca am imbatranit si nu cred ca o sa-mi placa vreodata).
M-am indragostit, am iubit si iubesc, ca e tare important si bine sa faci acest lucru.
Am avut indoieli, am fost plina de recunostinta, am avut aspiratii, sperante si dezamagiri, am calatorit prin multe coltuti ale tarii de unde m-am ales cu amintiri de neuitat, m-am bucurat de frumusetea lucrurilor marunte, cu alte cuvinte, am trait. Nu e un bilant. Pur si simplu o aducere aminte.

Timpul trece repede, prea repede pentru gustul meu, nu am aflat inca unde se duce si, daca-l pierd, unde pot sa-l gasesc. Ceva spectaculos? Mai degraba nu. Si nu-i bai. Privesc doar infiorata cum se schimba lumea in jurul meu si incerc sa tin cu dintii de lucrurile care as vrea sa ramana mereu la fel.

In continuare, cresc – un mod aparte de a spune pe nume faptului ca imbatranesc.
Iubesc, sunt recunoscatoare, am sperante si dezamagiri. Traiesc.

Advertisements

Bilant 2009!

In mai putin de 2 zile ne va parasi si anul 2009.

Ma tot gandesc, acum, la final daca anul asta da cu plus sau cu minus, daca a fost macar un pic mai bun decat cei ce au trecut, daca am realizat ceva sau dimpotriva, daca am reusit sa fac fapte bune si sa aduc macar un zambet pe chipul unei persoane…

O sa incerc sa fac un bilant pe scurt, e dupa-amiaza, beau o ciocolata calda si ce altceva as putea face?!

Sa-i dam drumul!

.

Asadar 2009 a fost…

– anul in care am fost mai mereu cu zambetul pe buze;

– anul in care m-am lasat mai mult dusa de val;

– anul in care m-am simtit mai mult copil;

– anul in care m-am lovit puternic de falsitatea oamenilor;

– anul in care mi-am facut multe cunostinte noi;

– anul in care am realizat intr-adevar ca nu tot ce zboara se mananca;

– anul in care mi s-a spulberat un vis;

– anul in care am invatat ce este resemnarea;

– anul in care mi-am dat seama cel mai bine ca in jur interesul propriu primeaza, ca fiecare e pentru el;

– anul in care aproape toata vara mi-am petrecut-o in parc, pe role;

– anul in care am iubit cel mai mult – si cand iubesti esti fericit, extrem de fericit;

– anul in care mi s-au facut foarte multe surprize;

– anul in care am tras si cea mai mare sperietura din viata mea;

– anul in care am avut obstacole de trecut si puterea de a le depasii;

– anul in care am zambit si m-am simtit implinita facand oameni sa zambeasca;

– anul in care m-am dat cu saniuta si cu punga pe derdelus ca in copilarie;

– anul in care am avut nevoie de sprijin, de sfaturi si au fost persoane deosebite langa mine care nu au ezitat sa-mi fie alaturi si cu ocazia asta vreau sa le multumesc.

– anul in care…

Pentru mine… a fost un an.. si cu bune si cu rele.
O perioada plina si palpitanta.

Una peste alta, am o viata frumoasa si nu ma pot plange.

… in speranta ca anul viitor o sa fie si mai bun!

La Multi Ani!