Noapte alba!

Solamente tu…

Fericirea e in tine, in mine, in noi si-n soarele ce ne prinde treji in zori!
Fericirea e in trupurile noastre impreunate si-n saruturile indelungate.
Hai in seara asta sa nu dormim, iarasi sa pierdem seara iubindu-ne.
Hai sa uitam si sa ne amintim printre asternuturi, luna cununandu-ne…
Fericirea e in zambetele ce se ating la nesfarsit.
Fericirea e a noastra, al meu iubit!
Hai sa facem seara sa nu se termine si sa fim pentru totdeauna: doar tu si cu mine.
Hai sa fim impreunati pe vecie, sa facem in noaptea alba cununie!

Advertisements

Desi nu ma vezi, sunt cu tine. Mereu voi fi!

Rupe diminetile in doua sa le presaram in noapte,
sa fie noapte alba, cu cearsafuri murdare de vise si soapte!
Eu as fi apusul tau tarziu, roscovan si somnoros, sarutandu-ti fruntea incruntata.
Am modela intunericul cu degetul, am dezintegra banalitatea exasperanta iar tu ai zambi.
Zambet timid, precedat de panica.
Te-as avea in asternuturile mele albe o eternitate si inca un sfert si nu m-as satura niciodata de tine.
Zac acum intr-o caldura umeda si ametitoare ce-mi da halucinatia unei vieti ideale, cu surplus de iubire si siguranta. Hotarul dintre inchipuire si nebunie a fost depasit.
Imi plec capul in fata trairilor mele asidue ce-mi vor calauzi pasii pana la tine in aceasta noapte.
Imi lipsesti!